← Simptome

Imaginea corporală

Aproape tot secolul trecut, presiunea de a arăta într-un anumit fel venea cam o dată pe lună, de pe coperta unei reviste. Acum vine la câteva secunde — personalizată, fără sfârșit și te compară cu chipuri care, de la bun început, nu au fost niciodată cu adevărat reale.

Cum să citești pagina. Atinge orice cuvânt subliniat ca să vezi termenul exact și o definiție scurtă. Deschide caseta „Detalii” pentru dovezi, pentru ce e controversat și pentru unde găsești ajutor. Textul principal se descurcă singur.

O presiune veche, industrializată de curând

Presiunea de a arăta într-un anumit fel nu e nouă. Copertele retușate și standardele imposibile au zeci de ani. Ce s-a schimbat e amploarea și continuitatea. Comparația era cândva ocazională; acum nu se mai oprește. Iar lucrul cu care te compari nu mai e o singură fotografie retușată, ci un șir fără sfârșit de imagini filtrate, editate, cu ce e mai bun de la toată lumea. Suntem făcuți să ne măsurăm cu oamenii din jurul nostru — psihologii numesc asta comparație socială — iar feed-ul transformă acest instinct omenesc obișnuit într-un potop.

Ce le face fetelor

Feed-ul recompensează imaginile cele mai șlefuite, așa că de ele se umple. Filtrele mută pe nesimțite reperul: după destule filtre, chiar și propriul tău chip needitat poate începe să pară greșit. Cercetarea proiectului Dove Self-Esteem Project a găsit că una din două fete spune că conținutul cu frumusețe idealizată de pe rețelele sociale o face să se simtă mai prost în pielea ei, iar șapte din zece s-au simțit mai bine după ce au încetat să-l urmărească. Merită observat cine spune asta — Dove e o marcă de cosmetice deținută de Unilever, o firmă care descrie o problemă la crearea căreia contribuie propria ei industrie — și faptul că Centre for Appearance Research de la University of the West of England, care studiază același efect, realizează împreună cu Dove, din 2014, programele mărcii pentru încrederea în propriul corp. Dar direcția rezultatelor se potrivește cu cercetări independente: o meta-analiză a 63 de eșantioane a găsit o legătură mică, dar semnificativă, între folosirea rețelelor sociale și tulburările imaginii corporale.

Ce le face băieților — „looksmaxxing”

Tindem să credem că imaginea corporală e o problemă a fetelor. Nu e. Printre băieți a crescut o lume paralelă în jurul „looksmaxxing”-ului — proiectul de a-ți maximiza atractivitatea prin orice mijloace. La capătul blând înseamnă îngrijirea pielii, tunsori și sală, lucruri destul de obișnuite. La capătul dur devine extrem și uneori periculos. Cercetători de la University of Portsmouth au urmărit cum ideologia lumii „incel” — convingerea că aspectul decide rigid valoarea unui bărbat și că dificultățile bărbaților se datorează în primul rând femeilor și feminismului — a fost reambalată discret ca „looksmaxxing” și „dezvoltare personală”, un limbaj destul de acceptabil ca să treacă de moderare și să ajungă la un public mult mai tânăr și mai larg.

Când devine periculos — „bonesmashing”

La capătul cel mai îndepărtat al „hardmaxxing”-ului e „bonesmashing”: oameni care își lovesc fața cu obiecte dure, convinși că micile fracturi se vor vindeca într-o mandibulă mai conturată. Se bazează pe o înțelegere greșită a unei idei reale — că osul se adaptează la solicitări. Chirurgii maxilo-faciali au avertizat, în revista specialității lor și în presă, că practica nu remodelează fața; ea riscă fracturi ale oaselor feței, leziuni ale nervilor, leziuni ale dinților, o mușcătură modificată și o vindecare asimetrică. Într-un text trimis revistei Journal of Stomatology, Oral and Maxillofacial Surgery, dr. Ricardo Grillo a descris tendința drept un motiv de îngrijorare urgentă. Dacă ceva din toate acestea te atinge pe tine sau pe cineva cunoscut, la finalul paginii găsești o notă despre unde poți cere ajutor.

Aceeași mașinărie, două fețe

Fetele și băieții sunt prinși de același mecanism, care poartă două măști. Un feed care recompensează conținutul cel mai extrem despre aspect, pentru că extremul ține atenția. O cultură care transformă dezvoltarea personală într-un joc — chipuri notate de la unu la zece, alergatul după un „scor” — împrumutând același gamification pe care funcționează restul mașinăriei. Și, sub amândouă, comparația socială la o scară pe care nicio revistă n-ar fi putut-o atinge vreodată. Nimeni nu a proiectat feed-ul ca să nu-ți placă propriul chip. Doar a învățat că un conținut despre a nu fi destul de bun ține atenția și a servit mai mult din el. Nicio conspirație. Doar stimulente. Firul duce direct la sănătatea mintală, la piața nesiguranței și la manosphere, viziunea asupra lumii care atribuie dificultățile bărbaților în primul rând femeilor și feminismului.

Ce spun dovezile — cauzalitatea contestată și unde găsești ajutor +

Corelația e constantă; cauzalitatea e încă în dezbatere. Un număr mare de cercetări leagă folosirea intensă a rețelelor sociale de nemulțumirea față de propriul corp, atât la fete, cât și la băieți — un efect mic, găsit în mod repetat. Ca în dezbaterea mai largă despre sănătatea mintală, e mai greu de dovedit că feed-ul provoacă dauna — și nu că oamenii nefericiți îl folosesc mai mult — iar întrebarea rămâne contestată. Primele studii s-au făcut pe adolescente: în 2013, Tiggemann și Slater au constatat că utilizatoarele Facebook aveau scoruri mai mari decât celelalte fete la toate măsurile îngrijorării legate de imaginea corporală, iar Meier și Gray au constatat că timpul petrecut cu funcțiile foto, nu timpul petrecut pe site, mergea mână în mână cu nemulțumirea față de greutate și dorința de a fi slabă. Ambele sunt corelații. Avem grijă să nu afirmăm mai mult decât arată dovezile.

Ce recunosc clinicienii. Tulburările de alimentație sunt foarte puțin recunoscute la băieți și bărbați; cel mai amplu studiu epidemiologic american despre tulburările de alimentație (Hudson și colegii, 2007) a constatat că bărbații reprezentau aproximativ o treime din cazurile pe durata vieții pe care le-a numărat, și acesta e unul dintre motivele pentru care lumea looksmaxxing a fost atât de mult timp ignorată ca problemă de sănătate.

Dacă ai nevoie de sprijin. Greutățile legate de imaginea corporală, alimentația dezordonată sau impulsul de a-ți face rău sunt frecvente și se pot trata, și nu trebuie să treci prin ele singur. National Alliance for Eating Disorders (SUA) are o linie de ajutor gratuită și un serviciu de îndrumare, cu clinicieni. Să vorbești cu un medic sau cu cineva în care ai încredere e un prim pas bun.

Ce poți face →
Unde găsești ajutor →
Xenofobie & violență →
Manosphere →
Da, dar… →